Arhivele lunare: iulie 2013

Stresul si hipnoza


Incanta-ti auzul in timp ce lecturezi 🙂 http://www.youtube.com/watch?v=QgaTQ5-XfMM

Traim intr-o lume in care cuvantul “stres” este rostit si auzit tot mai des. Societatea profund comerciala si orientata spre consum ii contrange pe oameni sa arate bine, sa posede calificative inalte, sa detina cat mai multe lucruri materiale tinand pasul cu ultimele tehnologii si cerinte moderniste. Intre aceste nevoi ce doresc a fi satisfacute si resursele personale, financiare sau sociale intervine, adesea, o discrepanta care ia forma stresului. La acestea se mai adauga si infractiunile stradale, poluarea, mancarea de tip fast-food, aglomeratia si dorinta de a face cat mai multe intr-un timp scurt, deci nu e de mirare ca problemele legate de stres au devenit din ce in mai frecvente.

Stresul este perceput diferit de catre oameni, asa cum spunea si Epictet: „Nu lucrurile sunt cele care ne supara, ci parerea noastra despre ele”.

Modul cum reactionam in fata stresului depinde de mai multe aspecte printre care: predispozitia genetica, experientele anterioare, trasaturile de personalitate, sanatatea fizica si psihica, regimul alimentar, sustinerea sociala. Persoanele sanatoase, cu un regim alimentar adecvat, cu un program zilnic echilibrat, care dezvolta relatii armonioase cu cei din jur au mai multe sanse sa faca fata stresului cotidian sau evenimentelor traumatice.

Stresul este definit ca eustres (sau stresul pozitiv) si distres (stresul negativ). Eustres ne mobilizeaza fiind o stare de presiune care ne propulseaza catre actiune, pe cand distresul reprezinta un consum mare de energie care nu face decat sa ne consume „combustibilul” fara alte rezultate.

Efectele stresului se resimt la nivel somatic, emotional, cognitiv si comportamental, deci are un impact global asupra individului.

Somatic: tulburari endocrine, tulburari digestive, palpitatii, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, disfunctii imunologice, dureri de cap, probleme musculare etc.

Emotional: anxietate, depresie, fobii, tulburari de personalitate, boli mentale.

Cognitiv: probleme de memorie, de atentie, ganduri obsesive, probleme academice.

Comportamental: atacuri de panica, munca in exces, apetit alimentar modificat (anorexie/bulimie), tulburari de somn, probleme relationale, probleme sexuale, alcoolism, abuz de substante psihoactive, consum exagerat de tutun sau cafea.

Daca constati ca traiesti mai mult de 3-4 caracteristici ale persoanelor ce se afla intr-o stare acuta de stres, ar fi de preferat sa reflectezi la asta si sa te angajezi in activitati de reducere a stresului:

– sentimentul acut ca timpul se scurge prea repede;

– tensiuni in relatiile interpersonale;

– sistem imunitar slabit: raceli frecvente, persoana „bolnavicioasa”;

– dorinta permanenta de a avea o viata mai linistita;

– somnolenta sau stare de epuizare fizica;

– lipsa apetitului pentru desfasurarea unor activitati recreative;

– sentimentul de vinovatie determinat de ideea ca nu petrece timp suficient cu persoanele dragi;

– idei obsesive;

Modalitati de a face fata stresului

Heron (1998) afirma ca exista patru forte majore in procesul de reintegrare a evenimentelor stresante ori traumatizante:

– imageria externa, stimulatoare din punct de vedere emotional;

– deschiderea interioara progresiva spre asocieri si imagini;

– presiunea fizica externa;

– fortificarea voluntara a corpului din interior.

Primele doua strategii pot fi realizate prin hipnoza, in timp ce ultimele doua interventii sunt in principal orientate bioenergetic. Insa o abordare integrativa in hipnoterapie le poate incorpora pe toate cele patru abordari.

De ce hipnoza?

Consider ca oamenii detin in interior toate resursele necesare rezolvarii problemelor lor. Insa in anumite contexte ei nu sunt capabili sa acceseze aceste resurse, din diverse cauze: poate nu cred in existenta lor, societatea nu ii stimuleaza ori nu le permite sa se manifeste intr-un anumit context sau exista blocaje cognitive ori emotionale. Prin hipnoza aceste resurse sunt accesate, iar rezultatele terapiei se vad in momentul in care contactul cu persoane semnificative sau situatii specifice creaza cadre potrivite pentru observarea schimbarilor.

Metodele hipnoterapeutice cel mai frecvent folosite pentru gestionarea stresului sunt: relaxarea, intarirea eului, sugestii directe si indirecte, recadrarea cognitiva si hipnoanaliza.

Tehnica relaxarii reprezinta o metoda foarte valoroasa de manageriere a stresului, iar pacientii o pot invata usor.

O abordare obisnuita este crearea scenariilor imaginare ( de exemplu,vizitarea unui loc preferat asociat cu linistea si calmul), terapeutul ajutand pacientul sa contruiasca aceste imagini utilizand diverse modalitati senzoriale (vizual, olfactiv, kinestezic, auditiv). In timpul transei, terapeutul ii poate oferi, pacientului, sugestii  directe sau indirecte (metafore, povesti terapeutice) legate de simptomele resimtite in vederea ameliorarii acestora sau disparitiei lor.

Hipnoanaliza pleaca de la presupozitia ca problemele actuale sunt mentinute dinamic prin experiente trecute reprimate, pacientul accesand, in timpul transei, aceste experiente pentru a prelucra sentimentele asociate si pentru a produce „iluminarea” astfel incat experientele trecute vor fi reevaluate si reintegrate.

Oricat ne dorim nu putem evita stresul, insa putem invata sa il controlam!

Pe curand,

semnatura

Reclame

Hiperactivitatea copilului si desenele animate


In primii ani de viata copiii au nevoie de o stimulare cognitiva echilibrata, din punct de vedere cantitativ si calitativ, pentru a maximiza potentialul de dezvoltare a acestora si pentru a impiedica dezvoltarea unor tulburari precum hiperactivitatea, deficitul de atentie etc.

In filmul de mai jos este prezentata legatura cauzala dintre expunerea prelungita, intr-o perioada critica a dezvoltarii creierului, la desenele animate si hiperactivitatea copilului.

Vizionare placuta!

Cu toate ca traim intr-o lume in care parintii sunt din ce in ce mai ocupati, copiii acestora petrecand mult timp in fata televizorului, sintagma „E mai usor sa previi decat sa tratezi!” ramane totusi valabila.